turneu național
22.09 – 4.10 2023
O călătorie muzicală, vizuală și literară în epocile elisabetană și romantică
John Dowland
Franz Schubert
CLAUDIA CODREANU (mezzosoprană)
CONSTANTIN LAZĂR (lăută)
COSTIN SOARE (chitară)
experiență sincretică
melancolia
Muzica este însoțită de o expoziție virtuală cu picturi de epocă, alături de lucrările fotografului Daniel Munteanu, ca și de un caiet-program cu traducerile textelor
7 orașe, 8 concerte
program
25.09 ora 19
Sibiu
Biblioteca Astra, Sala Festivă
Intrarea liberă
27.09 ora 18
Iași
Palatul Culturii, Sala Henri Coandă
Intrarea liberă
28.09 ora 18
Bârlad
Pavilionul Expozițional Marcel Gurguianu
Intrarea liberă
3.10 ora 17
Ploiești
Muzeul Județean de Artă
Intrarea liberă
despre proiect
Cum ar fi dacă doi compozitori de geniu, John Dowland, cel mai important lutist și autor de cîntece cu lăută al epocii elisabetane, şi Franz Schubert, „prinţul lied-ului”, s-ar întâlni în cadrul unui concert-dialog peste timp încărcat cu ethosul Melancoliei, unul dintre ingredientele principale ale muzicii acestora? Puteţi afla răspunsul în cadrul Turneului Naţional „Melancolia” (22.09-4.10), desfăşurat în 7 oraşe ale ţării, iniţiat de chitaristul Costin Soare, alături de mezzosoprana Claudia Codreanu şi lutistul Constantin Lazăr, o călătorie muzicală, vizuală şi literară în epocile elisabetană şi romantică.
Repertoriul inedit ales și grupat tematic sub emblema Melancoliei (lacrimile; iubirea neîmpărtăşită; somnul, visul, moartea; natura romantică; dorul; călătorul, rătăcitorul) va fi prezentat publicului sub forma unui proiect interdisciplinar, muzica fiind însoțită de o expoziție virtuală cu picturi de epocă, curatoriată de Maria Pașc, și de o carte-program cu traducerile textelor de către Alexandru M. Călin. Tranzițiile dintre cele două epoci reprezintă creațiile originale ale fotografului Daniel Munteanu și ale compozitorului Cătălin Ștefănescu-Pătrașcu, crochiuri vizuale și sonore, cu lucrări pentru chitară și lăută scrise în premieră în spațiul muzical românesc.
john dowland
John Dowland (1563-1626), unul dintre cei mai importanți compozitori englezi din toate timpurile, alături de Purcell și Britten, a fost cel care a creat tipologia cântecului englez acompaniat de lăută (English lute song), o sinteză a genurilor muzicale populare și culte existente la acea vreme: balada, muzica de dans, consort music și madrigalul. Cele trei volume intitulate Books of Songs or Aires, urmate de de A Pilgrimes Solace, care conțin cântece pentru una sau mai multe voci, acompaniate de lăută alături de un basso continuo și/sau de un consorțiu instrumental, au avut mare succes în epoca elisabetană. A fost contemporan cu William Shakespeare și Robert Burton, autorul monumentalei lucrări Anatomia MELANCOLIEI, o carte-enciclopedie al cărei subiect este o întreagă gamă de maladii psihice cunoscute astăzi sub numele generic de depresie.
Lutistul Paul O’Dette notează: „În secolul al XVI-lea, lăuta era adesea comparată cu lira lui Orfeu. Căldura și delicatețea sonorității acesteia, ca și contrastele subtile în ceea ce privește timbrul și dinamica, au făcut-o să devină unul dintre cele mai iubite instrumente din epocă, iar interpreții acesteia erau unii dintre cei mai respectați și mai bine plătiți artiștii ai vremii. Concertele acestora erau descrise cu sentimente de admirație, de uimire, care erau, de obicei, rezervate pentru puterile supranaturale ale personajelor mitologice.”
franz schubert
Franz Schubert (1797-1828), compozitor care și-a petrecut aproape toți cei 31 de ani ai existenței la Viena, a fost cel care a transformat lied-ul (cântec, în limba germană) dintr-un gen minor într-un mijloc de expresie de o forță extraordinară, ridicându-l pe culmi nebănuite până atunci. Autor a peste 600 de cîntece, Schubert a fost un inovator, realizând, așa cum notează Ioana Ștefănescu, „o contopire a planului psihologic cu cel descriptiv, o complementaritate deplină în procesul interpretativ între voce și pian și, totodată, o unitate organică în desfășurarea poetic-muzicală.” Exista o tradiție la acea vreme ca edițiile apărute să conțină, pe lângă varianta originală, cu pian, și o variantă cu chitară, cea mai cunoscută culegere fiind cea a prietenului lui Schubert, Franz von Schlechta, în care apar 39 de lied-uri pentru voce și chitară.
Robert Schumann notează: „Ceea ce reprezintă pentru unii jurnalul în care își însemnează emoțiile de moment a fost pentru Schubert hârtia cu portative, căreia el i-a încredințat toate stările sale de spirit. Sufletul lui profund muzical a scris note acolo unde alții foloseau cuvinte.”
echipă interdisciplinară
artiști
claudia codreanu
mezzosoprană
Constantin Lazăr
lăută
costin soare
chitară
Compoziții originale: Cătălin Ștefănescu-Pătrașcu
Fotografii: Daniel Munteanu
Curator: Maria Pașc
Traduceri: Alexandru M. Călin