turneu național
22.09 – 4.10 2023
O călătorie muzicală, vizuală și literară în epocile elisabetană și romantică
John Dowland
Franz Schubert

CLAUDIA CODREANU (mezzosoprană)

CONSTANTIN LAZĂR (lăută)

COSTIN SOARE (chitară)

experiență sincretică

melancolia


Muzica este însoțită de o expoziție virtuală cu picturi de epocă, alături de lucrările fotografului Daniel Munteanu, ca și de un caiet-program cu traducerile textelor

7 orașe, 8 concerte

program


22.09 ora 19.30
București

Asociatia Hearth

Rezervări: kitharalogos@gmail.com

23.09 ora 16
Sinaia

Castelul Peleș

Rezervări: kitharalogos@gmail.com

online streaming

24.09 ora 19
Mediaș

Biserica Evanghelică Sf. Margareta

Bilete la intrare

online streaming

25.09 ora 19
Sibiu

Biblioteca Astra, Sala Festivă

Intrarea liberă

27.09 ora 18
Iași

Palatul Culturii, Sala Henri Coandă

Intrarea liberă

28.09 ora 18
Bârlad

Pavilionul Expozițional Marcel Gurguianu

Intrarea liberă

3.10 ora 17
Ploiești

Muzeul Județean de Artă

Intrarea liberă

04.10 ora 19
București

Palatul Șuțu

Rezervări: kitharalogos@gmail.com

online streaming

despre proiect


Cum ar fi dacă doi compozitori de geniu, John Dowland, cel mai important lutist și autor de cîntece cu lăută al epocii elisabetane, şi Franz Schubert, „prinţul lied-ului”, s-ar întâlni în cadrul unui concert-dialog peste timp încărcat cu ethosul Melancoliei, unul dintre ingredientele principale ale muzicii acestora? Puteţi afla răspunsul în cadrul Turneului Naţional „Melancolia” (22.09-4.10), desfăşurat în 7 oraşe ale ţării, iniţiat de chitaristul Costin Soare, alături de mezzosoprana Claudia Codreanu şi lutistul Constantin Lazăr, o călătorie muzicală, vizuală şi literară în epocile elisabetană şi romantică.

Repertoriul inedit ales și grupat tematic sub emblema Melancoliei (lacrimile; iubirea neîmpărtăşită; somnul, visul, moartea; natura romantică; dorul; călătorul, rătăcitorul) va fi prezentat publicului sub forma unui proiect interdisciplinar, muzica fiind însoțită de o expoziție virtuală cu picturi de epocă, curatoriată de Maria Pașc, și de o carte-program cu traducerile textelor de către Alexandru M. Călin. Tranzițiile dintre cele două epoci reprezintă creațiile originale ale fotografului Daniel Munteanu și ale compozitorului Cătălin Ștefănescu-Pătrașcu, crochiuri vizuale și sonore, cu lucrări pentru chitară și lăută scrise în premieră în spațiul muzical românesc.

john dowland

John Dowland (1563-1626), unul dintre cei mai importanți compozitori englezi din toate timpurile, alături de Purcell și Britten, a fost cel care a creat tipologia cântecului englez acompaniat de lăută (English lute song), o sinteză a genurilor muzicale populare și culte existente la acea vreme: balada, muzica de dans, consort music și madrigalul. Cele trei volume intitulate Books of Songs or Aires, urmate de de A Pilgrimes Solace, care conțin cântece pentru una sau mai multe voci, acompaniate de lăută alături de un basso continuo și/sau de un consorțiu instrumental, au avut mare succes în epoca elisabetană. A fost contemporan cu William Shakespeare și Robert Burton, autorul monumentalei lucrări Anatomia MELANCOLIEI, o carte-enciclopedie al cărei subiect este o întreagă gamă de maladii psihice cunoscute astăzi sub numele generic de depresie.

Lutistul Paul O’Dette notează: „În secolul al XVI-lea, lăuta era adesea comparată cu lira lui Orfeu. Căldura și delicatețea sonorității acesteia, ca și contrastele subtile în ceea ce privește timbrul și dinamica, au făcut-o să devină unul dintre cele mai iubite instrumente din epocă, iar interpreții acesteia erau unii dintre cei mai respectați și mai bine plătiți artiștii ai vremii. Concertele acestora erau descrise cu sentimente de admirație, de uimire, care erau, de obicei, rezervate pentru puterile supranaturale ale personajelor mitologice.”

franz schubert

Franz Schubert (1797-1828), compozitor care și-a petrecut aproape toți cei 31 de ani ai existenței la Viena, a fost cel care a transformat lied-ul (cântec, în limba germană) dintr-un gen minor într-un mijloc de expresie de o forță extraordinară, ridicându-l pe culmi nebănuite până atunci. Autor a peste 600 de cîntece, Schubert a fost un inovator, realizând, așa cum notează Ioana Ștefănescu, „o contopire a planului psihologic cu cel descriptiv, o complementaritate deplină în procesul interpretativ între voce și pian și, totodată, o unitate organică în desfășurarea poetic-muzicală.” Exista o tradiție la acea vreme ca edițiile apărute să conțină, pe lângă varianta originală, cu pian, și o variantă cu chitară, cea mai cunoscută culegere fiind cea a prietenului lui Schubert, Franz von Schlechta, în care apar 39 de lied-uri pentru voce și chitară.

Robert Schumann notează: „Ceea ce reprezintă pentru unii jurnalul în care își însemnează emoțiile de moment a fost pentru Schubert hârtia cu portative, căreia el i-a încredințat toate stările sale de spirit. Sufletul lui profund muzical a scris note acolo unde alții foloseau cuvinte.”

echipă interdisciplinară

artiști


claudia codreanu
mezzosoprană
Constantin Lazăr
lăută
costin soare
chitară

Compoziții originale: Cătălin Ștefănescu-Pătrașcu

Fotografii: Daniel Munteanu

Curator: Maria Pașc

Traduceri: Alexandru M. Călin

organizator

proiect co-finanțat de

parteneri


parteneri media


cu sprijinul